Examinările cardiace fac posibilă diagnosticarea și tratarea bolilor inimii, ale sistemului circulator și ale vaselor apropiate de inimă într-un stadiu incipient. Cele mai importante examinări includ ECG, ecocardiografia, cateterismul cardiac și scintigrafia miocardică. Acestea sunt utilizate, de exemplu, pentru a clarifica boli cardiace suspectate, cum ar fi boala coronariană, insuficiența cardiacă sau aritmia cardiacă.
Electrocardiograma (ECG) măsoară curenții electrici ai mușchiului cardiac care apar la fiecare bătaie a inimii, în special frecvența și ritmul cardiac. Înregistrarea acestor impulsuri poate indica abateri de la funcționarea normală și, astfel, poate oferi indicații importante privind bolile cardiace sau aritmia cardiacă în câteva minute și cu puțin efort. ECG la efort și pe termen lung, precum și spiroergometria, care testează reziliența sistemului cardiovascular și a plămânilor, sunt utilizate pentru o clarificare și mai diferențiată.
Ecocardiografia (ecografie cardiacă, ecografie cardiacă) este o examinare nedureroasă cu ultrasunete a inimii în care sunt vizualizate structuri cardiace precum mușchiul cardiac, valvele cardiace, cavitățile cardiace și pericardul. Acest lucru permite să se evalueze eficiența cu care pompează inima și dacă este prezentă o boală cardiacă precum insuficiența cardiacă sau un defect valvular.
Cateterizarea cardiacă este o examinare minim invazivă a inimii și este utilizată pentru diagnosticarea și tratamentul multor boli cardiologice. În timpul examinării, un tub subțire și flexibil (cateter cardiac) este introdus printr-un vas de sânge până la inimă, de obicei prin zona inghinală sau prin încheietura mâinii. Cateterismul cardiac este adesea utilizat pentru a evalua arterele coronare sau valvele cardiace. Intervențiile minore pot fi de obicei efectuate direct în timpul examinării.
Scintigrafia miocardică (MSC) este o examinare în care fluxul sanguin, vitalitatea și funcția mușchiului inimii (miocardul) sunt vizualizate cu ajutorul unui agent de contrast și al unei camere speciale (cameră gamma). Se obțin astfel imagini transversale ale inimii, asemănătoare unui CT sau RMN. Examinarea se efectuează de obicei în cazul în care există o suspiciune de boală coronariană sau ca control după o intervenție chirurgicală cardiacă.
În boala coronariană (CHD), arterele coronare sunt îngustate sau calcifiate, ceea ce duce la tulburări circulatorii în inimă. Scopul tratamentului este de a îmbunătăți calitatea vieții și de a încetini sau opri progresia bolii. În plus față de terapiile medicamentoase, sunt disponibile și proceduri chirurgicale, cum ar fi operația de bypass sau dilatarea minim invazivă cu balon.
Insuficiența cardiacă sau insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu mai pompează suficient de puternic pentru a furniza organismului suficient sânge și, prin urmare, oxigen. Acest lucru duce la o rezistență fizică limitată. Tratamentul insuficienței cardiace constă din mai multe componente și depinde în primul rând de gravitatea bolii. În plus față de tratamentul medicamentos, pot fi necesare și măsuri chirurgicale, cum ar fi inserarea unui stimulator cardiac. Tratamentul necesită adesea o cooperare interdisciplinară între diferite specialități, care este oferită la cel mai înalt nivel la Clinica privată din Viena.
În cazul unei aritmii cardiace, inima bate prea încet, prea repede sau neregulat. Aritmiile cardiace pot apărea în diverse forme, cum ar fi fibrilația atrială, tahicardia ventriculară sau fibrilația ventriculară. Nu toate aritmiile cardiace trebuie să fie tratate. În cazul în care tratamentul este necesar, acesta se efectuează de obicei cu medicamente pentru a regla și stabiliza ritmul cardiac. În unele cazuri, poate fi necesar tratamentul prin implantarea unui stimulator cardiac sau a unui defibrilator implantabil (AICD). Acest lucru se face adesea prin intermediul unui cateter cardiac sau ca parte a unei operații de bypass.
